Consilierea organizationala- tehnici adaptate structurii de personal
Oana Maria Popescu
La nivel de organizatie scaderea productivitatii muncii si conflictele de munca pot avea , printre cauzele majore, stressul profesional negativ si oboseala cronica, declarata de angajati. Din acest motiv studierea acestor doua componente care intervin in disfunctionalitatile organizatiei poate duce la imbunatatirea strategiei de consiliere organizationala, cu scopul eficientizarii structurilor si relatiilor intra-organizatie.
Multe din companiile Romanesti se confrunta la ora actuala cu probleme cum sunt absenteismul, in mod special prin acordarea de concedii medicale considerate ca fiind nejustificate de catre angajator; scaderea productivitatii muncii din motivul mai sus mentionat; disfunctionalitati la nivel de comunicare intre structurile manageriale si salariati; indisciplina la locul de munca; nerespectarea directivelor manageriale; lipsa de cooperare intre membrii echipei, etc.
Toate acestea sunt situatii corectabile prin consiliere organizationala, bazata pe identificarea si evaluarea factorilor care concura la crearea situatiei date, urmata de interventii tintite in functie de patologia organizationala identificata.
Stressul profesional negativ-distressul- este raspunzator de scaderea capacitatii de munca. Aparitia stressului determina reducerea performantelor prin lipsa unor coordonari adecvate a comportamentului, diminuarea reflexelor, a capacitatii perceptive si a celor decizionale, reducerea rezistentei fizice si psihice, ca si consecinta crescand numarul erorilor.
Dupa Weitz, o situatie devine stressanta atunci cand:
- solicitarile sunt atat de numeroase incat impiedica prelucrarea adecvata a informatiei;
- subiectul se simte amenintat;
- persoana este izolata, nu are posibilitatea mentinerii unui contact social;
- subiectul este impiedicat sa-si desfasoare activitatea si are sentimentul ca este frustrat;
- presiunea grupului se exercita de asa maniera incat trezeste teama de esec.
Factorii de stress la locul de munca sunt considerati : stilul de conducere, statutul si rolul persoanei in organizatie, evolutia carierei, gradul de participare in luarea deciziilor la locul de munca, tipul de relatii la locul de munca, modul de proiectare al locului de munca, ritmul si sarcina de munca, programul de lucru.
Cei mai frecvent raportati factori de stress profesional la populatia investigata in cadrul unui studiu efectuat in 2005 sunt:
- slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei (stil de conducere)- 43,35%, d.s. 57,275, var. 3280;
- programul de lucru inflexibil (program de lucru)- 35,66%, d.s. 50,242, var. 2524;
- slaba participare la luarea deciziilor (decizie si control)- 32,85%, d.s. 45,279, var.2050;
- neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si modificarile de la locul de munca (stil de conducere)- 31, 46%, d.s. 41,554, var. 1726;
- lipsa sprijinului din partea conducerii (stilul de conducere)- 27,97%, d.s. 39,082, var. 1527;
- lipsa recunoasterii profesionale (orientarea carierei)- 21,67%, d.s. 37,848, var. 1434;
- ore de lucru suplimentare (program de lucru)- 19,58%, d.s. 36,833, var. 1356;
- lucrul suplimentar excesiv (programul de lucru)- 18,88%, d.s. 35,773, var. 1279;
- obiective si prioritati contradictorii in cadrul organizatiei (statutul si rolul in organizatie)- 17,48%, d.s. 34,843, var. 1214;
- modificarea statutului in cadrul organizatiei (statutul si rolul in organizatie )- 9,7 %, d.s. 34, 782, var. 1209.
Pentru majoritatea persoanelor investigate acceptiunea cuvantului “stress“ este de tip negativ.
Faptul ca a fost raportat un procent mare de factori stressori privitori la stilul de conducere si programul de lucru se leaga de structura disfunctionala a societatilor investigate, in care (conform observatiilor empirice) managerul are comportament de tip “ Parinte Normativ ”- in acceptiunea analizei tranzactionale, ceea ce creeaza discomfort angajatilor. Angajatii sunt promovati in posturi de conducere percepute ca stressante, fara a avea bonusuri materiale sau de alta natura, sau sunt mutati in alte posturi fara a li se da explicatii in acest sens. Managerul, constient de modul in care este perceput de catre angajati, a organizat cu un an in urma efectuarii acestui studiu un training pentru acestia, dar rezultatul a fost contrar celui scontat. Explicatia rezida in evaluarea defectuoasa a factorilor care au contribuit la lipsa de comunicare intra-organizationala.
In acest context am apreciat ca oportuna realizarea unui program de dezvoltare personala la nivel de grup, impreuna cu imbunatatirea asertivitatii si modificarea stilului comunicational intra-organizatie. Ca tehnici de lucru am propus metode de consiliere bazate pe teoria terapiei Ericksoniene, a analizei tranzactionale, terapiei Gestalt (tehnica scaunului gol, trairea experientiala), imageria ghidata, tehnici de relaxare si cognitiv– comportamentale, impreuna cu tehnici psihodramatice adecvate consilierii organizationale la nivel de grup.
In acelasi context, al solicitarii pentru scaderea productivitatii muncii, am investigat in cadrul unei alte companii cauzele oboselii cronice, raportate de catre angajate, cu rezultat imediat absenteismul la locul de munca, in special prin solicitarea de concedii medicale.
Cauzele oboselii obisnuite sunt fizice, iatrogene, fiziologice, psihiatrice , psihosociale si asa- numitele cauze “propuse”- sindromul oboselii cronice, fibromialgia, sindromul de hiperventilatie, sindromul de cord iritabil, sindromul de oboseala postvirala.
Sindromul oboselii cronice face obiectul unor teorii variate si contradictorii privitoare la factorii cauzali, printre care sunt considerati a avea un rol o serie de virusuri, disfunctiile neuroendocrine sau imune, producerea de radicali liberi, disfunctiile musculare si tulburarile de somn. Frecvent oboseala cronica este considerata a avea etiologie multifactoriala sau necunoscuta.
Pentru diagnosticul de oboseala cronica sunt folosite la ora actuala criterii diagnostice standardizate (criteriile internationale pentru diagnosticul sindromului de oboseala cronica):
Oboseala ce persista de minimum 6 luni.
Cel putin patru din urmatoarele simptome prezente cel putin 6 luni:
Tulburari de memorie si concentrare
Dureri de gat
Ganglioni limfatici cervicali si/ sau axilari sensibili
Dureri musculare
Dureri poliarticulare
Cefalee recenta/ intensa/ cu un caracter schimbator
Somn neodihnitor
Indispozitie dupa repaus de peste 24 de ore
Oboseala nu poate fi explicata in totalitate printr-o stare morbida: hipotiroidism, apnee nocturna, cauze iatrogene, hepatita B, alcool sau dependenta de medicamente, obezitate severa, tulburari mentale, etc.
Cele mai frecvente simptome raportate sunt:
oboseala cronica
cefalee
somn neodihnitor
dureri articulare
hipocalcemie
Dintre factorii psihosociali responsabili pentru oboseala cronica au fost identificati:
-grijile : 20, 76 % din muncitori ( d.s. 0,406, var. 0,165);
-dificultatile financiare: 21,15% din persoanele investigate ( d.s. 0,409, var. 0,167);
-sotul nu lucreaza: 15% din subiecti ( d.s. 0,357, var. 0,127);
-sotul este alcoolic : 15,76 % ( d.s. 0,365, var. 0,133);
-certurile in familie : 18,8 % ( d.s. 0,391, var. 0,153).
Prezenta cauzelor psihosociale ale oboselii cu frecventa mare in comparatie cu celelalte cauze ale oboselii obisnuite se datoreaza nivelului socio- economic scazut al persoanelor investigate. Se remarca frecventa mare de raportare a unui sot alcoolic si/ sau care nu lucreaza (populatia investigata fiind de sex feminin), alcoolismul fiind o problema sociala actuala.
Un factor care contribuie dupa toate probabilitatile la aparitia oboselii cronice este programul de munca inflexibil si numarul mare de ore suplimentare saptamanale, incluzand zilele de Sambata.
Diagnosticul de sindrom de oboseala cronica ar putea fi stabilit doar pentru 0,7% din populatia investigata. Desi pentru celelalte persoane care se declara “cronic obosite” sunt prezente cauze fizice, iatrogene, fiziologice si psihiatrice ale oboselii, nu este de neglijat factorul psihosocial, care isi aduce contributia la persistenta oboselii.
Sapte din persoanele investigate sufera sau au suferit de tulburari psihice ( nevroze ) , la care factorul psihosocial are de asemenea o contributie semnificativa.
Chestionarul realizat cuprinde intrebari detaliate referitoare la factorii psihosociali (alcoolism, griji, program de lucru, situatie financiara, etc.) datorita observatiilor empirice- multe din persoanele investigate declarasera anterior aplicarii chestionarului prezenta factorilor psihosociali cauzatori ai oboselii, incluzand abuzul fizic din partea sotului.
In acest tip de situatie problema angajatorului o constituie absenteismul crescut la locul de munca, cu pierderi semnificative in productivitatea muncii si imposibilitatea de respectare a termenelor de predare pentru contracte, cu repercursiuni negative asupra relatiilor inter-organizationale la nivel de prestator– beneficiar.
Interventii ce amelioreaza situatia in astfel de cazuri cuprind:
Dezvoltarea personala a angajatilor;
Consiliere si psihoterapie individuala pentru cazurile in care se considera necesara o abordare la nivel mai profund;
Programe de educatie organizationala;
Programe de invatare a cooperarii la nivel de grup, training pentru munca in echipa;
Consiliere pe grupe de muncitori, in functie de dispozitia pe benzile de productie.
Ca tehnici implicate amintim: metode de tip “play-therapy“ si povesti metaforice terapeutice, terapii integrative individuale si in grup, imageria ghidata, grupuri de discutii de tip interactiv, managementul agresivitatii.
In concluzie, cei mai importanti factori implicati in succesul consilierii organizationale sunt reprezentati de identificarea si evaluarea etiologica corecta, abia pe loc secund situand-se metodele de consiliere.
Sursa: www.psihoterapia.eu
