(material preluat de pe www.psihoterapia.eu)
Episoade depresive uşoare, caracterizate printr-o simptomatologie de intensitate redusă, însoţită de perturbări minore ale funcţiilor ocupaţionale, sociale şi relaţionale, satisface criteriile minime pentru diagnosticul de episod depresiv major (5-6 criterii).
Episoade depresive moderate, (medii) a căror severitate simptomatică se află la jumătatea distanţei dintre depresia uşoară şi severă.
Episoadele depresive severe satisfac toate sau aproape toate criteriile (8-9 criterii) de diagnostic conform DSM IV R, iar intensitatea simptomelor este crescută si are mai multe forme:
episoade depresive severe fără elemente psihotice;
episoade depresive severe cu elemente psihotice de tipul ideilor delirante sau halucinaţiilor, care pot fi congruente sau incongruente cu dispoziţia. Din categoria elementelor psihotice dispoziţional-congruente fac parte ideile delirante şi/sau halucinaţiile al căror conţinut este adecvat fenomenologiei depresive referitoare la insuficienţele persoanle, culpabilitate, boală, nihilism, autopedepsire;
episoade depresive severe cu elemente psihotice dispoziţional incongruente, exteriorizate prin idei delirante de persecuţie şi de control, gândire impusă, sau halucinaţii a căror conţinut nu implică temele depresive tipice de inadaptare personală, vinovăţie, boală, moarte, nihilism sau pedeapsă.
Alte tulburări afective
Tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale;
Tulburarea afectivă indusă de o substanţă;
Tulburarea depresivă fără altă specificaţie: include tulburările cu elemente depresive care nu satisfac criteriile pentru tulburarea depresivă majoră, tulburarea distimică, tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă ori tulburarea de adaptare cu dispoziţie mixtă, depresivă anxioasă.
Tulburarea distrofică premenstruală: în cele mai multe cicluri menstruale din cursul ultimului an, simptome (de exemplu, dispoziţie depresivă marcată, anxietate marcată, labilitate afectivă marcată, scăderea interesului pentru diverse activităţi) survenind de regulă în ultime săptămână a fazei luteale (şi care nu se remit în decurs de câteva zile de la debutul menstruaţiei).
Tulburarea depresivă minoră: episoade de simptome depresive cu o durată de cel puţin 2 săptămâni, dar cu mai puţin de de cinci itemi ceruţi pentru tulburarea depresivă majoră.
Tulburarea depresivă scurtă, recurentă: episoade depresive durând de la 2 zile până la 2 săptămâni, survenind cel puţin o dată pe lună, timp de 12 luni (neasociată cu ciclul menstrual).
Un episod depresiv major suprapus peste tulburarea delirantă, tulburarea psihotică fără altă specificaţii ori faza activă a schizofreniei. Situaţiile în care clinicianul a ajuns la concluzia că este prezentă o tulburare depresivă, dar este inacapabil să precizeze dacă aceasta este primară, datorată unei condiţii medicale generale ori indusă de o substanţă.
Tulburările depresive din cauză medicală şi tulburările depresive induse de medicamente. O serie de afecţiuni somatice şi medicamente pot fi responsabile de apariţia sindromului depresiv. Cauzele medicale cele mai frecvente ale sindromului depresiv:
Boala şi sindromul Cushing
Boala Addison,
Hipotiroidism clinic şi subclinic,
Hiperaldosteronism,
Hipoparatiroidism, Hiperparatiroidism,
Hipertiroidism, Stare după tiroidectomie totală sau parţială.
Deficite de vitamine (B1, B12, Acid folic, PP)
Boli cerebrovasculare, Stare după AVC,
Demenţe,
Scleroza multiplă,
Boala Parkinson,
Boala Huntington,
Stări după TCC,
Epilepsie,
Infecţii ale sistemului nervos central, SIDA,
Tuberculoza,
Mononucleoza,
Lupus eritematos sistemic,
Artrită reumatoidă,
Colagenoze,
Boli infecţioase cronice – hepatite cronice,
Porfirie,
Boli tumorale,
Boli renale cronice.
